Puente del Inca (2700m)

Penitentes (2500m)…aici lasam bagajele pe spatele magarilor si o luam pe jos spre tabara de baza…facem 3 zile pana acolo…

Urcand spre tabara 1

Spre tabara 1

Trebuie strabatute campuri intregi de penitentes…

Campurile de penitentes si varful in fundal…

Tabara 1 (4900m)… au fost aici zile in care puteam sta in costum de baie la plaja…

Urcand spre Ameghino (5800 m) care l-am ales pt aclimatizare…in spate se vede Aconcagua cu Ghetarul Polonez…

In colul Ameghino, intre tabara 1 si tabara 2…

Balta sulfuroasa la 5200m…

Urcand spre tabara 2 (5800m)…in spate vf. Ameghino…

Inainte de tabara 2…

Stanci ciudate…

Tabara 2 la 5800m, la poalele Ghetarului Polonez…

Vedere spre tabara 2, de pe ghetar…

Prima si singura ninsoare in cele 3 saptamani…

La 6 dimineata ne indreptam spre varf…

Ghetarul Polonez in lumina rasaritului…

Inainte de cea mai grea portiune a ghetarului (Cueille de boteille), unde acesta prezinta o inclinatie de 70 de grade…

Se vede poteca de pe ruta clasica…fara nici un pic de zapada…

Cea mai urata portiune a rutei clasice: Caneletta, o panta de grohotis…

Ultimii metri inainte de varf…ca furnicile, urca inca vreo 100 de oameni…

And finally the top of America, atins pe data de 10 ianuarie 2007, la ora 13, dupa doar 6 ore de urcus, temperatura 0 grade…

Pe varf cu un ghid argentinean pentru ca nu vroiam sa ma pozez singura…

Marele platou de pe varf…

Vedere de pe varf…

De pe varf coboram in aceeasi zi in tabara 2 de pe ruta clasica: Nido de Condores (5000m)… al doilea varf din stanga este chiar Aconcagua…nici eu n-am putut sa cred cat de banal poate arata de pe partea asta…

Apusul din tabara 2…

Stanci ciudate la apus…

Cortul nostru…

Ajungem urmatoarea zi in tabara de baza de pe traseul clasic: Plaza de Mulas (4250m)…

Cata civilizatie la 4000m si undeva in spate un hotel de beton imens…

Printre corturi…

A ajuns pana si un Webcam aici!

Nici artistii nu se lasa speriati de altitudine…

Cam asa arata un rucsac de 25 de kg…si cu asta in spate a trebuit sa umblu 10 ore!

Poti pleca in toate directiile…

Strabatand un peisaj monoton, in aceeasi zi ne indreptam spre Confluencia, o tabara la 3000m, unde ajung abia la 10 seara, rupta de oboseala, plina de besici, cu psihicu la pamant…pt mine aceasta zi a fost cea mai grea din toata expeditia…

Ghici ce a murit aici…

Cam asa arata apa pe tot traseul, deci nu e de mirare ca eram lesinata de sete…

Creste valurite…

Creste colorate…

Aconcagua oglindit in Laguna de Horcones...

Ajungem la punctul de intrare in parc: Horcones (2500m), de aici o masina ne duce in Puente del Inca unde savuram un hamburger si o coca-cola…

Bazarul incasilor din Puente del Inca…de aici plecam cu busul spre Mendoza unde ajungem dupa 4 ore din nou in civilizatie…primul lucru care il fac e sa cumpar un burete abraziv pt a da jos tot jegul acumulat in 3 sapt…